asculta live
cartoful

 

Cartoful (Solanum tuberosum)

Denumire științifică

Solanum tuberosum

Denumiri populare (regionale)

Alună, bobâlcă, bologeană, bulugheană, colompiră, coroabă, crump, curulă, erdăpane, fidireie, ghibiroancă, ghistină, goață, grumbă, hadaburcă, măr, nap, ou, picioică, țermer, vovică, poamă-de-pământ, (Transilv.) badaliurcă, (Mold.) bandraburcă, (Mold., Bucov. și prin Transilv.) baraboi, (Mold.) barabulă, barabușcă, (prin Transilv.) bighiroancă, bigură, boabă, boambă, (prin Transilv. și Ban.) boboașă, (Mold.) bulughină, (Transilv., Ban. și Olt.) crumpenă, (Transilv.) cuculă, (Mold. și Transilv.) gogoașă, (prin Transilv.) măgherușcă, (Transilv.) pară, perușcă, piroșcă, grumpă.

Etimologie

În limba română, „cartof” derivă din germanul Kartoffel, cuvânt care derivă prin intermediul limbii italiene din latinescul tuber („umflătură”).

Tipologie

Este o plantă erbacee din familia solanaceelor, cu flori albe sau violete și tulpini subterane terminate cu tuberculi de formă rotundă, ovală sau alungită.

Proveniența

Cartofii sunt originari din America de Sud, din regiunea Munților Anzi. În perioada precolumbiană, în zonele aflate azi în Chile, Peru, Ecuador și Columbia, se cultivau circa 200 de specii de cartof.

Importanța

După orez, grâu și porumb, cartofii reprezintă a patra sursă de energie alimentară.

Istoric

Cartoful a fost descoperit în Peru, de către spanioli, cam pe la 1530 și introdus, puțin după aceea, în Spania și în Italia. Originar din Chiloè, arhipelag al Pacificului, la sud de Chile, Patata incașilor a fost importată în Spania și în țările din sudul Europei către 1540. Patruzeci de ani mai târziu, amiralul englez  Raleigh o introduce în Insulele Britanice și în Țările de Jos. În vremea aceea, cartoful trecea drept toxic pentru om și nu servea decât la hrănirea vitelor.

Un farmacist al armatelor franceze, Antoine-Augustin Parmentier, s-a străduit să introducă leguma în alimentație, dar la început gustul acru, neplăcut, nu a prea avut succes. Parmentier a perfecționat metodele de semănat și a înmulțit speciile, ceea ce, în cele din urmă, i-a permis să obțină varietăți cunoscute în zilele noastre. Arheologii au descoperit relicve care dovedesc că incașii mâncau și adulau cartofii.

Aria de răspândire

În prezent, cartoful se cultivă pretutindeni, din Ecuator şi până în regiunile polare, reprezentând o cultură de mare importanţă pentru alimentaţia omului şi hrana animalelor, dar şi pentru industrie. În alimentaţie se foloseşte pentru consumul direct, fiind cunoscute peste 400 de reţete culinare, iar în industrie din cartof se obţin amidonul şi spirtul.

 

România

În România, în momentul de faţă, din totalul suprafeţei cultivate, de 8,9 milioane hectare, cartoful ocupă locul al treilea, cu o pondere de circa 3,2% după cerealele cu 62% şi plantele oleaginoase cu 15%.

Partea comestibilă

Planta este cultivată pentru tuberculii care sunt comestibili, bogați în amidon, motiv pentru care sunt folosiți în alimentație, dar și ca furaj.

 

Particularități

Cartofii conțin amidon, vitamina C, fibre, proteine și mult potasiu, având în alimentaţie mai ales rol energetic. „Recolta principală“, după cum este numită în agricultură, sau cartofii care se păstrează mai bine nu au o valoare nutriţională atât de bună, însă îşi păstrează potasiul şi vitamina C.

Mod de cultivare

Plantare de tuberculi

Terenul

Cartoful are nevoie de un pământ ușor și bogat în substanțe hrănitoare. Terenul ales se lucrează din toamnă printr-o arătură adâncă la 25-30 cm, când se și aplică gunoiul de grajd (15-20 tone la 5000 mp). În primăvară, solul se nivelează și se îngrașă suplimentar pe tot terenul sau la cuib, cu un amestec de mranită și cenușă. Pentru obținerea de producții mari și timpurii, tuberculii trebuie să fie sănătoși, iar la plantare să fie deja încolțiți.

 

Semințe

Cartofii se înmulțesc prin tuberculi, care se plantează în pământ de la un la altul (condiția este ca la plantare să fie deja încolțiți și să fi rămas sănătoși peste iarnă).

Îngrășăminte

În mod tradițional, se folosesc îngrășămintele naturale (gunoi de grajd) pentru terenul în care se cultivă cartofii. Ei nu necesită alte îngrățăminte pe durata dezvoltării, dar necesită apă (în cazul secetelor, este important un sistem de irigare).

Utilaje

Pregătirea terenului pentru cartofi implică orice tip de tractor, în funcție de suprafață de arat și amplasarea acesteia. Este important ca arătura să fie adâncă. Ulterior, plasarea tuberculilor se poate face manual sau cu semănătoare mecanică, prin înaintare, oprire și plasarea tuberculilor în cuiburi. Un sistem de irigare este necesar pentru a evita uscarea plantelor de la suprafață în caz de secetă (dacă acestea se usucă, tuberculii de sub pământ nu mai au din ce să își extragă hrana). Prășitul este o etapă importantă, pentru care se pot folosi fie metodele tradiționale, fie utilaje moderne care imprimă muncii o mai mare eficiență. Se pot folosi utilaje de mână sau de tip industrial pentru stropirea cartofilor cu soluții anti-dăunători, în cazul în care nu se apelează la metoda tradițională a îndepărtării dăunătorilor manual. La culesul cartofilor, de asemenea, se pot folosi utilaje specializate, în loc de metodele tradiționale.

 

Plantare

Plantarea se face cât mai devreme, la începutul lunii martie în zonele mai calde și până la 10 aprilie în zonele mai reci. Se folosesc adăposturi din folie de polietilenă pentru protejarea culturii de brumele târzii de primăvară. Distanța de plantare este de 60-70 cm între rânduri și 30-35 cm pe rând, cuiburile făcându-se la adâncimea de cca 10-15 cm. Tuberculii încolțiți se pun cu grijă pe o parte pentru a nu li se rupe colții, cei mari putând fi tăiați în două, astfel încât fiecare parte să aibă câte 2-3 colți.

Vecinătate

Cartofii se cultivă bine alături de usturoi,  varză, fasole, porumb, mazăre şi cimbrişor.

Întreținere și îngrijire

Când lăstarii au ajuns la 10-12 cm se prășește, apoi după 2-3 săptămâni se mai face o prăsilă, când se mușuroiesc plantele. Pentru obținerea de producții mari, cultura trebuie udată și îngrășată suplimentar, prima oară la 10-15 zile de la răsărire, apoi după 10-20 zile. Când plantele înfloresc, se formează și tuberculii.

Dăunători

Gândacii de Colorado.

Modalități de luptă contra dăunătorilor

Culegerea gândacilor de pe frunze

Stropirea preventivă

Stropirea după invazie

Mod și perioadă de recoltare

Pentru prima recoltă se desface cu grijă pământul din jurul tufei și se culeg numai tuberculii mai mari (de mărimea unui ou). Pământul se trage la loc, se udă și se reface mușuroiul pentru a se forma noi tuberculi. De pe o suprafață de 5000 mp se pot obține 7500-10000 kg cartofi timpurii.

 

Condiții de păstrare

Condițiile de păstrare a cartofilor trebuie respectate cu atenție pentru a încetini procesul natural de decompoziție al amidonului. Este crucial ca zona de păstrare să fie întunecată, bine aerisită și cu temperatură ideală de 4 grade. Cartofii nu trebuie păstrați în frigider. Temperaturile reci transformă amidonul cartofilor în zahar, alterându-le gustul. În condițiile ideale, cartofii pot fi păstrați până la șase luni, dar în mod normal, maximum posibil este câteva săptămâni.

Reacția la condițiile de mediu

Florile și frunzele îngheață la temperaturi sub 0 grade, dacă deja cartofii au fost semănați și apare o perioadă mult prea friguroasă. Tuberculii nu pot rezista fără frunzele de la suprafață.

Ploile mult prea abundente sau inundațiile cauzează putrezirea tuberculilor în pământ și duc la pierderea recoltei.

 

Soiuri

În România se cultivă în special următoarele soiuri de cartofi:

Soiuri timpurii

  • Gloria ‘N’ D Sc 1988
  • Ostara X 1981

Soiuri semitimpurii

  • Semenic R 17 O 1976
  • Sucevița R 12 O 1982
  • Adretta D A 1978
  • Koretta D A 1989
  • Anosta ‘N’ NL Sc 1989
  • Concorde ‘N’ NL Sc 1989
  • Timate ‘N’ NL Sc 1991

Soiuri semitârzii

  • Cașin R 17 O 1991
  • Mureșan R 17 O 1984
  • Super R 17 O 1979
  • Nicola ‘N’ D A 1985
  • Roxy ‘N’ D Sc 1988
  • Sante ‘N’ NL Sc 1989
  • Desiree X 1965

Soiuri târzii

  • Manuela D A 1976
  • Eba NL Sc 1973
  • Procura ‘N’ NL Sc 1976

Rotația culturilor

Cel puțin o dată la câțiva ani.

Beneficii pentru organism

Cartoful – sursă de vitamina C, vitamina B6, potasiu, magneziu și fibre.

Consumul cartofilor copţi, simpli, fără grăsimi, constituie o sursă de fibre care oferă protecţie împotriva bolilor de inimă şi, mai mult, are foarte puţin calorii. Cartofii mai conţin şi o varietate de fitonutrienţi care acţionează ca nişte antioxidanţi. Pe lângă aceste substanţe nutritive, în cartof se mai găsesc carotenoizi, flavonoizi şi acid cafeic. Cercetătorii britanici au ajuns la concluzia că în cartofi se găseşte o substanţă care poate reduce tensiunea arterială. În ceea ce priveşte vitamina B6, consumul unui cartof copt îi asigură unui adult 21% din doza zilnică recomandată de vitamină. Cartofii conţin şi flavonoizi care protejează împotriva problemelor respiratorii şi a anumitor forme de cancer.

 

Aport caloric

100 grame de cartofi ajunși la maturitate conțin 88 de calorii, 2,0% proteine, 0,15% lipide, 19,0% glucide, așadar cartoful nu este atât de bogat în calorii pe cât se crede dacă este gătit într-un mod corespunzător. Cel mai sănătos mod de preparare al cartofilor este prin fierberea în coajă, deoarece în coajă se găsesc cele mai multe vitamine, minerale și fibre. Cartofii au un conținut bogat de magneziu – substanța minerală având o acțiune benefică asupra sistemului nervos, fier – indicat în prevenirea anemiilor, potasiu – esențial pentru buna funcționalitate a inimii și detoxifierea organismului. În proporție de 74,68%, cartofii conțin apă. Potrivit studiilor, în 122 de grame de cartof copt în coajă se găsesc 15.74 mg de vitamina C, 0.42

mg de vitamina B6, 509.96 mg de potasiu, 0.28 mg de magneziu şi 2.93 g de fibre.

 

Sfaturi de consum

Pentru a se beneficia la maximum de substanţele nutritive din cartof, acesta nu trebuie consumat prăjit în ulei sau alături de alte alimente bogate în grăsimi. Este bine să se consume cartofii fierţi, din care se face piure. Pentru ca piureul să aibă un gust delicios, trebuie să se

amestece cu puţin ulei de măsline şi usturoi. De asemenea, sănătoşi sunt şi cartofii fierţi sau cei preparaţi la abur.

Utilizare în alimentatie

Piure, copti în coajă, fierți sau în abur, cartofi prăjiți sau chipsuri, tăiați cubulețe și copți, fierți cu smântână, fierți în tocăniță, rași și prăjiți sau făcuți găluște.

Tratamente cosmetice sau recomandări medicale cu cartofi

Sucul proaspat de cartofi are proprietăți curative excepționale în cazul ulcerului sau a gastritei, a constipației ușoare sau a scorbutului, iar ceaiul obținut prin fierberea cojii de cartof este excelent pentru persoanele cu hipertensiune arteriala. Unii medici recomandă sucul proaspăt de cartofi drept un veritabil medicament ce reușește să vină de hac până și celor mai crunte migrene.

 

Rețete

Industrii

Alimentară, spirtoase, amidon, făină, alcool și furaj pentru animale.

 

Anecdote, bancuri, zicători

Cel mai savurat aperitiv, chipsurile, au fost, de fapt, inventate dintr-un simplu moft. În meniul restaurantului Moon Lake Lodge din New York, la sfârșitul secolului 19, erau considerați foarte speciali cartofii prăjiți în stilul franțuzesc, adică tăiați groși. Un client s-a plâns bucătarului că acei cartofi pe care i-a primit el sunt tăiați prea gros. După ce i s-au respins a treia oară cartofii prăjiți “prea groși”, bucătarul s-a enervat. A vrut să-i facă în ciuda clientului “mofturos” și i-a tăiat atât de subțiri, încât, atunci când erau prăjiți, nici nu puteau fi înțepați cu furculița. Spre surprinderea bucătarului, clientul a fost atât de încântat, încât a atras atenția celorlalți clienți, așa că a ajuns ca toată seara să gătească numai cartofi prăjiți foarte, foarte subțiri. În curând, restaurantul a început să-i comercializeze ambalați și așa s-a ajuns la popularitatea din ziua de azi.

 

Taguri: , , , , , , , , ,



www.agrofm.ro | www.agrofm.com | Copyright 2011 | Agro FM este o Marca Inregistrata SC Brand Emotion SRL. Este interzisă republicarea sau redistribuirea conţinutului fără menţionarea sursei. Pentru mai multe detalii accesaţi Termeni şi Condiţii.
Streaming oferit de Distinct New Media